Ce alternative există la sistemul tradițional de educație?

Despre sistemul național de învățământ deja se discută peste tot că este depășit, cu o programă încărcată, cu metode de predare învechite care nu mai dau rezultatele așteptate. În acest context, nu putem decât spera că, la un moment dat se va găsi un factor de decizie (un ministru al educației) căruia să îi pese cu adevărat de sistemul pe care îl conduce și care să înceapă o reformă reală. Până atunci, eu, una am început să caut tot mai multe informații despre alternativele de educație care există.

După cum povesteam în articolul precedent despre educație, sunt încă nouă pe tărâmul homeschooling-ului și încă nu mi-am format o viziune completă. Însă citesc tot mai mult pentru a mă lămuri și pentru că ceea ce aflu, mi se pare fascinant, am decis să împărtășesc  o parte din informații și aici, pe blog. În primul rând e bine să facem distincția între forme de educație și pedagogii (nu am pretenții de expert, așa că puteți veni oricând cu sugestii și îmbunătățiri).

Forma de educație se referă în primul rând la modul în care se desfășoară procesul învățării. Mai pre românește, în cadrul unei instituții formale (grădiniță, școală) sau informale (în familie, într-un mediu restrâns,  etc.)

 

Astfel, pornind de la această idee,  putem grupa fomele de educație în:

  1. Învățământ  tradițional (în școli de stat sau private)
  2. Homeschooling
  3. Unschoooling

forme de educatie.jpg

Cu învățământul tradițional, cred că nu sunt mari necunoscute, așa că  o să trec direct la formele alternative:)

A.Homeschooling sau home education

Reprezintă procesul prin care un copil învață acasă (nu merge la școală) alături de un părinte/facilitator după metode tradiționale sau alternative.

B.Unschooling

Spre deosebire de homeschooling, unde procesul de învățare este de obicei dirijat de adult, în cazul unschooling-ului, învățarea se pliază după dorințele și interesele copilului.

A1/B1. Worldschooling

Este o subcategorie al homeschooling (dar și al unschooling-ului) care implică vizitarea cât mai multor locuri/țări/culturi, astfel încât copilul să poată învăța lucruri noi prin experiență directă.

forme alternative.jpg

Tipuri de pedagogii

Pedagogia face referire la  principiile de învățare, subiectEle abordate (curricula) și materialele-suport utilizate.  Ca și formele de educație, și pedagogiile pot fi: tradițională și alternative.

 

A.Tradițională

Se referă la faptul că întregul proces de învățare se desfășoară după o curiculă clasică, în conformitate cu planul de învățământ aprobat de stat. Astfel, copiii sunt înscriși la școli-umbrelă, beneficiază de o programă specifică, sunt evaluați și își pot echivala mai simplu sau mai greu examenele.

 

b.Alternative

Implică numeroase pedagogii dezvoltate de-a lungul timpului, de anumiți specialiști. Pot fi regăsite în anumite școli și grădinițe private. (le voi detalia pe rând un pic mai jos).

Așadar alternativele la sistemul tradițional  sunt de două feluri:

  1. Fie în cadrul formal, în școli și grădinițe bazate pe sisteme alternative (ca de exemplu, Montessori, Waldorf, Step by step).
  2. Fie prin  practicarea unei forme de  homeschooling sau unschooling care să se bazeze tot pe o pedagogie alternativă.

Fiecare părinte decide ceea ce crede că i se potrivește mai bine copilului său, luând în calcul inclusiv factorii de ordin financiar.

În prezent, eu alături de micul P. am explorat complet două teme distincte (Planetele  și Continentele) și am început cu materiale clasice (fișe de colorat, fișe cu diferite activități matematice) însă am  inclus, de asemenea, planșe, enciclopedii, și tot felul de materiale și activități interactive (tombolă cu poezii despre animale, crafts cu animale din fiecare continent, plante din plastilină etc.)

Însă, cumva am simțit nevoia de a afla mai multe și despre pedagogiile alternative existente, care sunt destul de numeroase și interesante. În rândurile care urmează, găsiți câte un mic rezumat despre fiecare în parte:

 

Pedagogii alternative (pot fi folosite atât în homeschooling cât și în învățământul tradițional)

 

pedagogii alternative.jpg

 

  • Montessori

Montessori este o formă alternativă de educație, cu principii proprii, destul de diferite față de învățământul tradițional. Printre cele mai importante caracteristici se numără:

1) Principiul de bază este auto-educarea și aplicarea celor învățate direct, nemediat.

2) Încurajarea copiilor să ia mereu decizii proprii pe care să le respecte. Curăţenia şi aranjarea locului unde îşi desfăşoară activitatea copiii sunt făcute de ei înşişi, în funcţie de modul specific cum se auto-conduc.
3) Abordarea centrată pe copil porneşte de la ceea ce face copilul. Acestuia i se oferă un cadru organizat pentru educaţie şi autoeducaţie completă: fizică, emoţională, intelectuală şi socială.
4) Motivaţia copilului se dezvoltă dacă sunt încurajate independenţa, încrederea în sine, concentrarea, decizia liberă asupra duratei învăţării şi satisfacţia în legătură cu propriile rezultate. (“Pedagogii alternative” de Ion Albulescu, ed. All, p. 205-206)

 

  • Waldorf/ Rudolf Steiner

Școala Waldorf este o școală în care educarea copilului/elevului se realizează în mod integrator, prin valorizarea maximală a potențialului individual, atât cognitiv cât și aptitudinal, armonizând interiorul și exteriorul ființei umane prin intermediul întregului proces educațional derulat.
Disciplinele școlare nu sunt privite ca scop în sine, ci ca mijloace educaționale, drept pentru care nu se acordă note sau calificative, elevii primind la sfârșitul clasei o caracterizare scrisă de învățător sau de profesori.  (“Pedagogii alternative” de Ion Albulescu, ed. All, p.114-115)

 

  • Reggio Emilia

Sintetizând, principiile sistemului Reggio Emilia sunt următoarele: copiii trebuie să aibă control asupra procesului de învățare; ei trebuie să aibă șansa să descopere lumea prin atingere, mișcare, auz, văz şi ascultare; copiii trebuie să aibă șansa să colaboreze cu alți copii și să aibă materiale pe care să le poată explora; ei au nenumărate căi de exprimare, de gândire și nenumărate feluri de a-și manifesta creativitatea.  (https://www.csw.ro/a/641_sistemul-de-educatie-reggio)

 

  • Planul Jena

Reprezentanţii Planului Jena dezvoltă și pun în practică până în zilele noastre îndemnurile lui Peter Petersen :
1) de a lega nemijlocit școala de viața copilului și a întregii comunități educaționale;
2) de a baza învăţarea pe experiențele nemijlocite ale copilului, apelând deci la învăţarea naturală şi la individualizare în procesul educaţional;
3) de a trata realitatea global, aşa cum este percepută ea de către copil (abordarea intre- şi transdisciplinară a conţinuturilor educaţionale).
Orice ieşire din cadrul şcolii este potenţial generatoare de situaţii pedagogice. Prelucrate corect şi preluate de către copil, ele conduc la învăţarea cea mai temeinică, la învăţarea naturală. (“Pedagogii alternative” de Ion Albulescu, ed. All, p.174)

 

 

  • Tehnicile Freinet

Corespondența (inter)școlară, în viziunea lui Freinet, este în primă instanță un schimb de scrisori între școlarii din orașe sau din țări diferite. Această activitate are scopul de a dezvolta orizontul cultural, cunoștințele geografice și științifice ale elevilor.  Corespondența (inter)școlară a avut ca finalitate imediată transmiterea textelor libere scrise și tipărite de elevi (cu ajutorul tipografiei şcolare iniţiată tot de Freinet) unor copii din alte școli, din alte orașe etc., pentru a beneficia și aceștia din urmă de materialele respective, dar valorificând-se în acest proces de corespondenţă şi alte tehnici propuse de Celestin Freinet ca şi documentarea, textul liber sau exprimarea grafică. (“Pedagogii alternative” de Ion Albulescu, ed. All, p.185)

 

  • Metoda Charlotte Mason

Metoda Charlotte Mason se bazează pe convingerea fermă că fiecare copil este o persoană şi trebuie să educăm întreaga lui persoană, nu doar mintea acestuia.

De exemplu, elevii Charlottei foloseau cărţile vii în locul simplelor manuale. Cărţile vii sunt deobicei scrise sub formă narativă sau sub formă de poveste de către un autor cu pasiune pentru ceea ce scrie. O carte vie face subiectul „să se trezească la viaţă”.

Elevilor li se cerea să povestească cu propriile cuvinte ceea ce a fost citit din carte, pentru a asigura asimilarea şi păstrarea informaţiei în mintea lor. Fără exerciţii de completat spaţii libere sau variante multiple; ei exersau folosind un vocabular bogat în timp ce subliniau ideile pe care le-au adunat din citirea textului şi orice alte conexiuni mintale pe care le-au făcut între textul citit şi idei deja existente în minţile şi inimile lor în creştere.

Charlotte a introdus elevilor săi lucrările unor mari artişti şi compozitori şi i-a lăsat să petreacă timp cu fiecare. Astfel, copiii au putut cunoaşte lucările acestora în mod personal. (https://charlottemasonromania.jimdo.com/ce-este-metoda-charlotte-mason/)

 

  • Teoria inteligențelor multiple

Cercetând modul în care oamenii rezolvă problemele, Gardner a ajuns la concluzia că există opt tipuri de inteligenţă (chiar nouă) care se pot defini pe baza a zece criterii.

Un element esenţial în aplicarea Teoriei Inteligenţelor Multiple pentru alegerea strategiilor didactice este cunoaşterea profilului de inteligenţă a elevilor, aflarea punctelor „tari“ şi „slabe“ ale acestora. Propunerea lui Gardner este de a expune de timpuriu elevii unor medii diferite de învăţare, aparţinând domeniilor care determină inteligenţe diferite. Copiii se vor orienta spre acelea care se potrivesc inteligenţei/inteligenţelor care „promit“, evitând domeniul inteligenţelor „în risc“. (http://www.tribunainvatamantului.ro/teoria-inteligentelor-multiple-modalitate-de-abordare-activa-a-invatarii/)

  • Step by step

Principiile care conturează viabilitatea proiectului sunt în număr de trei, după cum urmează:
– individualizarea educaţiei;
– organizarea activităţii pe centre de activitate;
– implicarea familiei şi comunităţii în activităţile din grădiniţă. (“Pedagogii alternative” de Ion Albulescu, ed. All, p.247)

 

  • Mixt

Se referă la combinarea a două sau mai multe metode educaționale (de exemplu, chiar dacă urmează o programă clasică, educatorul poate introduce în procesul învățării și elemente/jocuri/ materiale Montessori/Waldorf/Reggio Emilia etc.

 

Dacă v-am trezit interesul (sau dimpotrivă, nu v-am spus lucruri pe care le știați deja) m-ar ajuta mult să completați mini-chestionarul de mai jos, pentru a îmi oferi o idee legată de articolele pe care să le abordez pe viitor).

 

 

Photo titlu by Element5 Digital on Unsplash

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Lasă un mesaj :)

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: