Despre CIAS #3- Interviu cu doamna Mihaela Motoc

Astăzi am plăcerea să public un nou material din seria interviurilor cu asistenți sociali care profesează sub o formă independentă. Cu o vechime de peste 17 ani în asistență socială și de aproape 10 ani de când deține un CIAS, doamna Mihaela Motoc (căreia îi mulțumesc mult pentru sprijin și implicare)  ne împărtășește în rândurile de mai jos câte ceva din experiența sa valoroasă:

  1. De cât timp profesați independent și sub ce formă (cabinet individual, cabinet asociat, societate profesională) ?

Mi-am început activitatea la cabinet din septembrie 2009. Având în vedere că, la acea vreme lucram și la stat (conduceam un centru pentru persoane cu handicap mintal), mi-am angajat un asistent social cu ½ normă. Am început cu un singur contract dar, în timp, numărul acestora a crescut. În 2015 mi-am suspendat activitatea la centru pentru că am obținut postul de expert promovare/comunicare pe proiectul “START-o viață de calitate în siguranță”. După ce proiectul s-a finalizat, am decis că ar fi mai bine pentru mine să lucrez doar prin cabinet, deoarece așa aveam mai mult timp la dispoziție să mă implic pe partea de marketing, promovare, ofertare, încheierea de noi contracte/dezvoltarea cabinetului.

 

  1. Cu ce categorii vulnerabile ați lucrat de-a lungul timpului?

Inițial, am lucrat doar în domeniul asistenței sociale comunitare, la nivel de comune. Activitatea consta în:

  • participarea la procesele de evaluare, planificare și intervenții din domeniul asistenței sociale;
  • asigurarea de îndrumare metodologică cu privire la domeniul serviciilor sociale;
  • anchete în vederea internării într-un centru de îngrijire și asistență pentru persoanele cu handicap/vârstnicilor;
  • anchete sociale/planuri de protecție/intervenție și de monitorizare pentru minorii cu o măsura de protecție;
  • anchete necesare pentru instanță: divorț/stabilirea domiciliului pentru minor/tutela/curatela/curatela speciala/punere sub interdicție/delegarea autorității părintești;
  • anchete sociale/fișe de observație/identificare a riscului pentru copilul aflat în dificultate sau în situație de risc;
  • anchete sociale/evaluări în caz de abuz/violență în familie,planuri de intervenție;
  • anchete sociale/planuri de intervenție în caz de abandon școlar;
  • anchete sociale pentru rovinietă
  • consiliere,suport, îndrumare, elaborarea planurilor de intervenție pentru persoanele aflate în dificultate sau în situații de criză.

Din 2015 am acreditat primele ONG-uri, Compartimente de asistență socială și am licențiat servicii sociale (centre rezidențiale pentru vârstnici, centre de zi pentru vârstnici, servicii de îngrijire la domiciliu, centru de îngrijire și asistență,cantina socială, casa de tip familial, centru de zi pentru copii aflați în risc de separare de părinți).

Totodată am colaborat în unele proiecte cu Banca Mondială și Avocatul Poporului.

 

  1. Ce anume v-a determinat să începeți să lucrați în formă independentă?

Nevoia de -a fi independent,  de-a organiza și gestiona singură programul de lucru, motivația financiară, satisfacția că lucrezi pentru tine și nu în ultimul rând, nevoia de specialiști în domeniu. Atât UAT-urilor cât și ONG-urilor le era mai facil să încheie un contract cu un cabinet pentru expertiza din domeniul social cât și din punct de vedere al costurilor care erau cam la jumate față de salariul unei persoane angajate.

 

  1. Care sunt dificultățile și provocările cu care v-ați confruntat în ceea ce privește înființarea și apoi funcționarea CIAS-ului?

Principalele dificultăți au fost:

  • Comunicarea cu unii primari care nu înțelegeau ce este/ce face un asistent social și care este rolul lui în comunitate.

 

  • Prezentarea legislației în domeniu prin care li se aducea la cunoștință primarilor despre serviciile de asistență socială  prevăzute de art.3 alin. 3 din Legea privind statutul asistentului social nr.466/2004. Acestea pot fi prestate numai de persoanele care dețin titlul profesional de asistent social, potrivit avizului de exercitare a profesiei de asistent social sau a atestatului de liberă practică în asistență socială. (Legea 466/2004 privind statutul asistentului social; art.4 din Codul deontologic al profesiei de asistent social, Legea 292/2011 a asistenței sociale).

 

  • Chiar dacă unii primari înțelegeau că au nevoie de asistent social și au obligația să înfințeze un serviciu social, după ce li se termina mandatul, trebuia să reiau munca de convingere din nou.

 

La capitolul provocări aș menționa:

  1. Să înființez cât mai multe servicii sociale pentru persoanele aflate în dificultate (până în prezent 15 servicii sociale).
  2. Să promovez profesia de asistent social.

 

  1. V-a fost greu să găsiți contracte? Cât de repede ați început activitatea propriu-zisă după înființarea CIAS-ului?

A trebuit să-i conving de ce ar trebui sa lucreze cu un CIAS:

  1. Reducerea cu până la jumătate privind cheltuielile cu personalul angajat;
  2. Personal de specialitate cu o expertiză de peste 17 ani în domeniul asistenței sociale;
  3. Timp optim de intervenție în situații de criză;
  4. Informare și consiliere privind legislația în domeniul social;
  5. Nu se plătește concediu medical sau concediu legal, se achită doar serviciile sociale prestate;
  6. Nu sunt cheltuieli de întreținere a spațiului;
  7. Nu sunt cheltuieli cu formarea profesională continuă, impozit pe salariu, vouchere de vacanță, indemnizație de hrană;
  8. Deplasarea la sediul beneficiarului;
  9. Seriozitate și servicii sociale de calitate;
  10. Colaborare cu instituții de asistență sociala sau ONG-uri care pot furniza servicii persoanelor aflate în dificultate.

Cu ONG-urile a fost mai ușor pentru că ei aveau nevoie în primul rând de mine și de expertiza mea în ceea ce privește înființarea unei asociații,acreditare și licențiere.

La UAT-uri m-am deplasat personal la sediul primăriei pentru ofertare și discuții cu primarii. La mine nu a funcționat promovarea pe e-mail cu oferta, pentru că informația de cele mai multe ori nu ajunge la primar, e-mailul primăriei este deschis de mai multe persoane și informația nu ajunge la cine trebuie.

Mi-am început activitatea propriu-zisă cam la o jumătate de an de la înființare. A fost destul de greu pentru că nu cunoșteam persoane cu cabinet, care să mă sfătuiască sau să-mi explice unele lucruri care nu erau clare pentru mine la acel moment. A trebuit să-mi fac singură instrumentele de lucru, pe care le-am îmbunătățit de-a lungul timpului.

 

  1. Considerați că se poate obține un venit decent practicând asistența socială în formă independentă?

Da,  mai ales când te recomandă expertiza în asistență  socială, profesionalismul, seriozitatea și promptitudinea.

 

  1. Lucrați singur sau aveți colaboratori?

Am avut perioade în care am avut colaboratori dar au fost și perioade în care am lucrat singură.

 

  1. Care sunt principalele avantaje ale unui asistent social care lucrează independent față de unul care lucrează pentru un angajator?

Tocmai independența 😊. Apoi faptul că îți gestionezi și administrezi singură programul în funcție de nevoile colaboratorilor. De asemenea, nu mă plafonez făcând același lucru pentru că mereu sunt cazuri diferite cu noi provocări.

 

  1. Dar dezavantaje?

Nu întotdeauna ești plătita la timp și trebuie să-ți gestionezi banii pentru a-ți plăti impozitul.

 

  1. Din experiența dumneavoastră, există cerere pe piață pentru acest tip de serviciu? Sunt instituțiile românești (private și de stat) deschise în a contracta servicii de asistență socială externe?

Da, există cerere dacă s-ar lua în considerare baza legala prin care UAT-urile sunt obligate să dezvolte servicii sociale, să angajeze asistenți sociali . Sunt dăți în care primăriile nu-și găsesc asistent social pentru ca unele persoane nu sunt  dispuse să facă naveta de la oraș și în acest caz, CIAS își oferă serviciile. Multe instituții preferă să lucreze cu CIAS-uri pentru expertiza/experiența/profesionalismul/operativitatea de care dispun.

 

  1. Ce sfaturi aveți pentru un asistent social care se gândește să își deschidă un CIAS?

Să aibă încredere în el, să se documenteze, să se  promoveze prin vizite la fiecare primărie, să aibă putere de convingere. De asemenea, să consulte “lista furnizorilor de servicii sociale” din județul de care aparține, să vadă ce furnizori sunt acreditați sau licențiați, astfel o parte din potențialii colaboratori sunt selectați.

Având în vedere complexitatea muncii noastre și aria mare de activitate în care activăm, le propun să studieze cel puțin Legea asistenței sociale 292/2011, HG 797/2017, în special  Regulamentul de organizare și funcționare al compartimentului de asistență socială de la nivelul comunelor. Astfel își pot alege serviciile pe care le poate furniza și care li se potrivesc sau coincid cu experiența lor. Pentru acreditarea și licențierea serviciilor sociale îi îndemn să studieze site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale unde găsește baza legala, documente suport și standardele minime de calitate.

 

Sursa foto: aici

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: