Despre fren, igiena corectă a dinților și prima vizită stomatolog – interviu cu dooamna doctor Anca Oltean

În acest articol continuăm seria informațiilor esențiale despre sănătatea dinților copiilor. Prima parte despre: suptul degetului, igiena corectă a dinților, cariile de biberon, cariile și alăptarea etc. o puteți citi aici.

Astăzi, în cea de-a doua parte a interviului  cu doamna doctor ortodont Anca Oltean (mulțumesc mult Florinei Badea, care a făcut posibil acest lucru)  am abordat subiecte ca: igiena corectă a dinților, frenul de buză superioară, apariția dinților definitivi, prima vizită la medicul stomatolog respectiv ortodont.

 

 

Despre doamna doctor

Dr. Anca Oltean este medic primar ortodont, specializarea estetică dento-facială, cu           experiență în domeniu de 16 ani și peste 4.000 de cazuri tratate. Este primul medic român și singurul admis ca membru titular în cadrul WSLO (World Society of Lingual Orthodontics) si ESLO (European Society of Lingual Orthodontics), două dintre cele mai prestigioase societăți de ortodonție linguală din lume. Pentru mai multe informații despre noua ortodonție, dr. Oltean vă așteaptă pe www.ancaoltean.ro și pe Facebook, la adresa https://www.facebook.com/drAncaOltean/

Dr ortodont Anca Oltean

Despre apariția dinților

 

1.Când pot apărea cel mai târziu primii dințișori?

Erupția dinților temporari se desfășoară în intervalul 6 luni – 2,5 ani și cuprinde 20 dinți, câte 10 pentru fiecare arcadă. Începând de la 6 ani, odată cu apariția primilor molari permanenți pe arcadă și până la 12-13 ani, dințișorii temporari vor fi înlocuiți de cei permanenți. Este foarte important pentru copil ca toți acești dinți să rămână sănătoși pe toată durata existenței lor pe arcada din mai multe motive.

Sănătatea și dezvoltarea dinților temporari ai copiilor dvs. va afecta sănătatea orală pentru tot restul vieții lor, ceea ce înseamnă că este crucial să monitorizați sănătatea dentară a copilașilor încă de la apariția primului dințișor pe arcadă.

 

 

2.Cum abordăm apariția dentiției definitive în cazul în care dinții de lapte și spațiile unde sunt amplasați sunt mai mici decât dinții care urmează să iasă? Proceduri, sfaturi și la ce sa ne așteptăm ca și intervenții de natură stomatologică (ortodontică).

De la dentiția de lapte, un medic ortodont poate anticipa ce probleme pot apărea la copii. Un medic specialist în ortodonție și estetică dento-facială este expert în mișcarea dinților, poate ajuta oasele copiilor să crească corect și tot tratamentul pe care îl conduce are rolul ca dinții să rămână în poziția corectă. De aceea, este importantă colaborarea cu medicul specialist.

Cu cât problemele de creștere osoasă sau de lipsă de spațiu se corectează mai devreme, în așa fel încât dinții permanenți să erupă cât mai aproape de poziția lor corectă, cu atât stabilitatea dinților pe termen lung este mai bună. Corectarea timpurie a problemelor dento-alveolare este mai puțin complicată, copiii vor fi mai cooperanți și orice tratament timpuriu se va desfășura mai simplu și cu costuri de toate felurile mai puține.

De aceea este bine ca prima vizită la medical ortodont să fie în jurul vârstei de 7 ani.

 

 

Despre igiena corectă a dinților

 

3.Povestiți-ne pe scurt cum ar trebui părintele să aibă grijă corect de dinții celui mic

Spălatul corect pe dinți de 2 ori pe zi (dimineața și seara) și alimentația corectă, bogată în legume și fructe, reprezintă primul și cel mai ieftin tratament pe care părinții îl pot aplica acasă copiilor.

 

 

4.Cum alegem pasta de dinți și periuța pentru copii și de la ce vârstă este recomandat să îi lăsăm să se spele singuri pe dinți?

Să se spele singuri CORECT pe dinți e mai greu și e bine să amânăm cât mai mult acest moment. Sigur că nu trebuie să manevrăm noi periuța până la 10 ani, dar măcar până la 7 ani, când copilul devine mai conștient să fim acolo cu el, cât timp el efectuează mișcările, ca să îl supraveghem și să îl încurajăm. Sunt importante mișcările, dar și timpul pe care îl alocăm periajului, cam 5 minute. Deci un timer ar fi numai bun pentru baie și acest scop.

 

Cum alegem pasta de dinți pentru copii?

Acestea sunt individualizate pe categorii de vârstă, deoarece au concentrații diferite de fluor. Până la vârsta de 3 ani sunt indicate pastele de dinți fără fluor pentru că bebelușul nu știe să clătească gura și să scuipe și există riscul apariției fluorozei dentare. De aceea se folosesc geluri speciale pentru 0-3 ani, care au diverse arome (portocale, căpșuni) astfel încât să fie mai atractive pentru cei mici.

Există paste de dinți cu concentrație minimă de fluor (500 ppm) adecvate pentru 3-7 ani, interval de vârstă în care copilul știe să clătească gura și deprinde tehnica de periaj. Este bine să îl încurajați să efectueze singur periajul dentar, evident sub supraveghere. La început puteți folosi periuțe manuale. După vârsta de 7 ani, pastele de dinți conțin o concentrație mai mare de fluor, se pot folosi periuțe electrice cu capete adecvate vârstei. Apa de gură este indicat a completa periajul de seară.

Pe piață sunt și variante de paste de dinți pe bază de plante, care nu conțin fluor și pot fi folosite dacă doriți folosirea unei paste de dinți fără fluor.

Cât privește periuța, la început folosim degetarul, după care trecem la periuțe adecvate vârstei copilului.

 

 

 

5.La ce vârstă ar trebui să mergem cu copilul pentru prima dată la stomatolog?

Ar fi bine să facem prima vizită la medic în jurul vârstei de 3 ani, așa încât să vedem cum au erupt aceștia și dacă se întrevăd probleme de vreun fel. Dar, atenție, acest lucru nu înseamnă că nu acționăm acasă, în niciun fel, asupra dințișorilor de lapte. Cavitatea bucală trebuie curățată încă din primele 3 luni cu degetul înfășurat în tifon, iar primul dințișor va fi ”periat” cu degetarul acela special, după care se va trece la periuță, după ce copilul se mai obișnuiește cu rolul acestuia și devine mai cooperant.

Nu trebuie să vă speriați, prima vizită la stomatolog e doar de împrietenire cu medicul, cabinetul și ustensilele de acolo. Se va uita copilul în oglindă, se va juca puțin cu medicul, mama îl va ține în brațe. Nu va avea loc nicio intervenție, doar mamei i se vor mai explica lucruri legate de periaj și eventual hrana cu biberonul, care poate provoca unele probleme – vedeți caria de biberon.

 

 

 

Despre fren și alte probleme

 

6.Care ar putea fi cauza pentru care un copil de 2 ani prezintă carii deși are o alimentație normală și se spală pe dinți regulat?

O alimentație normală presupune un consum ponderat de dulciuri, zahăr sub diverse forme, iar aici mă refer inclusiv la deserturile preparate în casă. O alimentație sănătoasă presupune consumul cât mai multor fructe și legume în stare proaspătă, care să favorizeze  îndepărtarea plăcii bacteriene de pe smalțul dentar.

Dacă, de pildă, copilul e spălat seara pe dinți, după care bea laptele sau ceaiul îndulcit, nu este în regulă, pentru că în timpul nopții laptele stagnant sau zahărul fermentează iar ph-ul din gura copilului devine foarte acid, ceea ce favorizează atacul acid asupra smalțului dentar cu apariția cariilor.  Ori mulți copilași sunt lăsați să adoarmă cu biberonul, de aceea apar cariile de biberon.

 

 

7.Ce ne puteți spune despre frenul de la buza superioară și cel de sub limbă- cum se tratează, ce efecte poate avea dacă nu este corectat etc.?

Frenurile din cavitatea bucală sunt elemente anatomice prin care țesuturile moi periorale își consolidează inserția pe mucoasa gingivală. În vestibulul bucal sunt: un fren pe linia mediană, numit fren labial (superior și inferior) și câte două frenuri laterale, care se inseră în dreptul celor doi premolari. Mai există frenul lingual, situat pe fața inferioară a limbii .

În mod normal, inserțiile lor se termină la o oarecare distanță față de rebordul alveolar de implantare al dinților. Sunt unele situații în care frenurile prezintă modificări de poziție, structură sau inserție, iar acestea generează probleme privind alinierea dinților sau interferă cu funcționalitatea limbii.

În cazul unui fren labial gros și lung, ale cărui fibre se inseră printre incisivii centrali, poate apărea un spațiu între aceștia, cunoscut sub denumirea de diastemă sau strungăreață.

În cazul unui fren sublingual scurt și gros ale cărui fibre sunt dispuse in evantai și se inseră foarte aproape de incisivii inferiori, conformația acestuia afectează fonația și deglutiția. Limba este împiedicată sa atingă palatul dur și nu mai poate articula corect cu incisivii, apărând astfel pertubări de vorbire, consoane precum cele ronflante nu mai pot fi pronunțate corect.

Tratamentul de rezolvare a anomaliilor de fren este combinat, chirurgical și ortodontic.

Tratamentul chirurgical presupune excizia porțiunii în exces și repoziționarea frenului în limitele normale, excizia cu laserul fiind mai puțin traumatizantă, iar tratamentul chirurgical se adresează corectării axelor dentare cu închiderea diastemei (strungăreței), astfel încât pacientul să își poate corecta deficiențele fonetice, funcționale și estetice.

 

 

Photo by Alex on Unsplash
Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Lasă un mesaj :)

Social Share Buttons and Icons powered by Ultimatelysocial
%d bloggers like this: