Fetele din Shanghai și Visul lui Joy -două romane tulburătoare pe care merită să le citești

Am ales să prezint cele două cărți împreună deoarece sunt legate între ele și cel de-al doilea poate fi considerat cu ușurință continuare primului.

Este o operă inspirată din întâmplări adevărate despre viața în China în timpul și după cel de-al doilea război mondial respectiv în primii ani după instaurarea comunismului.

Fetele din Shanghai

fetele din shanghaiPearl și May Long sunt două surori  (în vârstă de 21 și 18 de ani) care trăiesc o viață privilegiată în orașul lor natal, Shanghai.

Sunt ceea ce autoarea numește două fete frumoase, care pozează pictori în scop publicitar (reclame și calendare anuale), petrec până târziu alături de tineri străini din partea cea mai cosmopolită a orașului.

Dar totul se schimbă atunci când tatăl pierde averea familiei la cărți. Banda lui Huang cel

Sursa foto: aici

ciupit de vărsat e nemiloasă , așa că, pentru a scăpa cu viață domnul Long  le cedează afacerea cu ricșe și își vinde cele două fete unui chinez-american pentru două căsătorii aranjate cu fii acestuia.

Astfel, Pearl și May ajung să se căsătorească cu doi necunoscuți – Sam și Vernon dintre care ultimul are doar 14 ani. Deși inițial fac tot posibilul să nu ia vaporul spre America unde le așteaptă soții, în final fac o cursă contracronometru în care să fugă cât mai departe de Shanghai de frica Bandei Verzi.  Părăsite de tată, speriate de atacurile cu bombă ale japonezeilor, mama și cele două fiice trec prin traume oribile în drumul spre libertate.

R[mase orfane și cu cămătarii pe urmele lor, iau decizia de a fugi în America. Odată ajuns esunt ținute captive la Angel Island pentru verificări. Din cauza sarcinii lui May, fetele tergiversează lucrurile până se naște copilul, pentru a-l putea prezenta familiei din America drept fiica lui Pearl și a lui Sam (singurii care consumaseră noaptea nunții). În următorii 18 ani, fetița botezată Joy crește în cartierul chinezesc din Los Angeles alături de o  familie numeroasă.

Pearl și May încearcă să se adapteze la noua lor viață- muncesc din răsputeri în micile afaceri ale socrului lor pentru a-i oferi un viitori mai bun fiicei/nepoatei lor. Între timp, Pearl află că soțul ei, Sam este  doar fiu în acte (o practică întâlnită în acele vremuri pentru chinezii care voiau să emigreze în SUA) ceea ce o face și pe ea soție în acte, cu un statut fragil în fața noilor furtuni sociale.

Din cauza comunismului instaurat de Mao în China, etnicii chinezi din America sunt priviți suspect. Iar când Joy se alătură unui grup studențesc de simpatizanți ai Chinei comuniste, întreaga sa familie este anchetată. Lucrurile se precipită, iar Joy află care sunt părinții ei biologici cu adevărat.

Furioasă, fuge de acasă, în căutarea tatălui natural aflat încă în Shanghai. Îngrozită de ce ar putea păți în China, Pearl ia decizia să plece pe urmele ei, urmând ca May să preia frâiele micului restaurant și să finanțeze întreaga călătorie.

 

Visul lui Joy

visul lui joy

Cea de-a doua parte a romanului, prezintă aventura la un pas de moarte a mezinei familiei într-o țară pe care o admiră din auzite dar pe care abia acum urmează să o cunoască cu adevărat. Cu mici peripeții, Joy ajunge în Shanghai și-l cunoaște pe Z.G., tatăl  său biologic.

Acesta este unul dintre artiștii care pe vremuri pictau fete frumoase ca Pearl și May. Însă acum s-a reprofilat pe portrete cu Mao și scene din viața muncitorească.

Sursa foto: aici

Joy îl însoțește într-o călătorie la țară într-un sta izolat dintr-o altă provincie. Aici se îndrăgostește de Tao, un tânăr țăran talentat la desen.

Atunci când ZG și Joy revin în Shanghai , se reîntâlnesc cu Pearl și o convinge să îi însoțească în satul Dragonul Verde (devenit comuna Păpădia nr. 8) pentru a-i arăta pe viu minunea comunismului.

Aici, orice român își va aminti de o perioadă similară prin care a trecut și țara noastră- colectivizarea. Romantică și idealistă, Joy vede lucrurile doar la suprafață și are impresia că a găsit  raiul egalității între oameni. Profund îndrăgostită, acceptă cererea în căsătorie a lui Tao deși ZG și Pearl se opun vehement, explicându-i consecințele acestui gest- pierderea libertății de mișcare deoarece țăranilor nu li se permitea să părăsească localitatea.

Rămasă singură, Joy se va confrunta curând cu adevărata față a acestui paradis rural simulat. Din cauza vremii nefavorabile,  recolta e mică, însă tovarășul care se ocupă de CAP a promis autorităților centrale o cantitate enormă de cereale și legume. Așa că înjumătățește rația țăranilor pentru a da bine în fața șefilor (sună cunoscut, nu? ).

Din nefericire, în anul următor recolta e și mai slabă (din cauza ideilor “geniale” ale conducătorilor) iar iarna vine cu o foamete cumplită. Partea în care sunt descrise ororile produse de foamete mi s-a părut cel mai dur text citit de mine până acum (și am citit și despre război și despre temnițele comuniste, deci nu sunt chiar o începătoare). Modul în care lipsa hranei îi dezumanizează pe locuitorii din sat și din împrejurimi este de neimaginat (m-a luat groaza și greața când am citit despre anumite practici…) Și ce e mai dureros este că  romanul are la bază povești reale ale unor supraviețuitori.

În acest iad, Joy face eforturi supraomenești pentru a-și ține în viața fiica abia născută -Samantha. Ce se întâmplă de aici,  vă las să descoperiți singuri.

În concluzie, Lisa See a scris un roman de-a dreptul impresionant. De mult nu am mai citit o carte care să mă țină cu sufletul la gură până la ultima din cele 800 de pagini.(fiecare volum are în jur de 400 de pagini).

Îmi plac mult cărțile despre alte culturi pentru că mă ajută să cunosc mai bine lumea în care trăim. Aici fresca Shanghai-ului în timpul și mai ales  după cel de-al doilea război mondial este realizată admirabil- cu descrieri minuțioase, senzoriale.(aici mi-am amintit un pic de imaginile la fel de frumos realizate în Bastarda Istanbulului). Am crezut că Fetele din Shanghai o să fie un roman ușurel, un fel de Memoriile unei gheișe în varianta chinezeasacă. Ei bine, nu mă puteam înșela mai mult! Pentru că am descoperit un roman antrenant, complex cu mult substrat politic și social din acele vremuri.

Pe parcursul romanului sunt amintite mai mult elemente specifice culturii chinezii precum obiceiul legării picioarelor (o altă formă de mutilare pe care nu o voi înțelege niciodată). Sau cât de respingător e primită vestea nașterii unei fete într-o familie (obicei păstrat, din păcate, până în zilele noastre). Personal, am aflat despre existența mai multor dialecte ale limbii chineze, în funcție de zonă (shanhaieză, cantoneză etc).

P.S.Lisa See este autoarea unui alt roman celebru pe care nu l-am citit însă l-am văzut ecranizat și mi-a plăcut foarte mult- Snow-flower and the secret fan (Floare-de-zăpadă  și eventaiul secret).

Voi ce alte recomandări de romane despre lumea asiatică aveți? (nu de alta, dar parcă a început să îmi placă :).

 

Photo  titlu by Annie Spratt on Unsplash

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: