Ghid practic pentru renunțarea la scutece

În primul rând, aș vrea să lămurim de la început că acest articol nu este un ghid de genul: Cum să îți faci copilul să renunțe la scutece în 5 pași simpli. Nu. Pentru că eu cred că fiecare copil este unic și nu există o rețetă anume pentru asta.

Însă, ca proaspătă mămică de copil care a renunțat la scutece, mi-am dat seama că sunt o serie de chestii practice (unele chiar banale) dar pe care, mai ales dacă ești la primul copil, s-ar putea să le scapi din vedere. Așa că am strâns laolaltă toate lucrurile pe care eu le-am făcut (și mi-au fost de ajutor) sau nu le-am făcut (dar mi-am dat seama că ar fi fost bine dacă le făceam).

Așadar, poate ați început să vă gândiți că micuțul vostru ar fi cazul să folosească olița/toaleta. Ei bine, în primul rând, vă recomand să citiți în acest articol despre semnele care atestă că un copil este cu adevărat pregătit pentru acest pas. Dacă ați bifat cu brio punctele de pe listă, puteți trece la pasul următor- pregătirea practică.

 

Ghid practic pentru renunțarea la scutece

 

1.Cumpărați oliță/ reductor/ înălțător- alese de copil și cam în aceleași timp

E foarte important ca cel mic să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește viitoarele articole care îi vor servi drept rampă pentru independență. P., de exemplu, a vrut o oliță roșie cu un elefant cam urâțel pe ea (sincer, mie nu prea mi-a plăcut) însă normal că am luat-o pe cea dorită de el pentru a-l motiva să o folosească.

Aici greșeala noastră a fost că deși P. primise un reductor de mai mult timp și părea interesat de toaletă, nu i-am cumpărat imediat și un înălțător potrivit pentru înălțimea lui. Tind să cred că din cauza acestui lucru am pierdut o fereastră de oportunitate în acomodarea directă la toaletă. (în prezent, micul P. preferă clar olița). De aceea, vă sfătuiesc să cumpărați toate aceste  trei articole în același timp, pentru a-i da copilului posibilitatea să experimenteze.

 

2.Cumpărați mai multe perechi de chiloți/ pantaloni/șosete

E bine ca încă de la început să aveți pregătite mai multe schimburi- în funcție de copil, mai ales în primele zile, acesta s-a putea să își ude frecvent hainele. Și dacă nu aveți suficiente perechi de chiloței, de exemplu, s-ar putea să fiți tentați să renunțați mai ușor (pe principul : reluăm după ce mai cumpărăm niște haine). Iar amânările de acest fel, nu fac decât să creeze confuzie în mintea copilului care nu mai înțelege de ce uneori poartă scutec și alte ori nu.

 

3.Detergent de parchet/covoare

În strânsă legătură cu punctul anterior, e bine să vă faceți aprovizionarea cu soluții pentru parchet și covoare. Mai ales, la început, până va învăța ca dacă nu folosește olița/toaleta se va uda , copilul probabil că va murdări o serie de haine și implicit, suprafața pe care stă. Nu faceți caz din asta, pentru a nu-l inhiba, însă e recomandat să aveți la îndemână mopul și detergenții de suprafețe.

 

4.Aleze/ huse de pat impermeabile

Uneori, atunci când face pe el, nu este pe parchet.covor ci în pat. Așa că pentru a proteja salteaua, puteți apela la aleze sub lenjeria de pat sau chiar la o husă de pat impermeabilă.

 

5.Dero de rufe și o mașină de spălat în stare bună

Ca și în cazul soluțiilor pentru parchet și covoare, faceți un stoc și cu detergentul de rufe preferat. Și asigurați-vă că mașina de spălat e în stare bună, pentru că în perioada următoare, s-ar putea să meargă mai mult decât de obicei.

 

6.Plastilină

O bună prietenă mi-a povestit despre această metodă și pentru că la noi a funcționat cu succes, am zis să o împărtășesc și pe blog. Uneori, copiii, deși încep să facă pipi, au o problemă în a face caca altundeva în afară de scutec. Pe noi ne-a salvat jocul cu plastilina- concret am mimat cu ajutorul bucăților mici de plastilină că și jucăriile preferate (în cazul nostru, o grămadă de mașinuțe) fac caca la oliță. Pe cât de simplu, pe atât de eficient.

(De asemenea, Laura Markham, povestește în cartea ei de căpătâi despre jocul cu olița în care părintele, poate face tot felul de chestii amuzante- dansează, cântă etc.) în scopul reducerii anxietății celui mic față de acest nou proces.

 

7.Accidente

Nu e ceva de cumpărat- e doar un sfat pe baza experienței de până acum- indiferent de cât de lină sau de anevoioasă a fost renunțarea la scutece, așteptați-vă și la accidente. Fie noaptea, când e prea obosit/ a băut prea multe lichide, fie în timpul zilei când este foarte concentrat la ceva sau obosit. Nu este nimic tragic în asta, pur și simplu, e parte din proces.

 

Mult succes în renunțarea la scutece și multă răbdare! Nu puneți presiune inutilă pe umerii voștri sau ai copilului! Eu, în perioadele în care simțeam că nu o mai scot la capăt îmi aminteam următorul citat:

Amintiți-vă că nimeni nu va trebui să includă într-o bună zi această informație (n.e: vârsta la care a renunțat la scutece)  foarte personală pe CV-ul propriu, așa că acest lucru nu este important. Pur și simplu nu merită să fiți nefericită, deoarece acest lucru se va rezolva de la sine. ” (Lilian Leistner)

 

Sursa foto: aici

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

4 thoughts on “Ghid practic pentru renunțarea la scutece

  1. De cand nu am mai auzit numele acesta, Lilian Leistner! Acum multi, multi ani, cand inca nu era la moda parentingul, am tradus o carte scrisa de ea, Ghidul sarcinii si al nasterii. Foarte interesanta abordarea ei!

    1. Da, eu am gasit cartea la un Bookswap. Sincer, nu prea am fost de acord cu multe dintre ideile autoarei, insa cea din citat mi-a placut, de aceea am si mentionat-o in articol 🙂

Lasă un mesaj :)

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: