Între epuizare și frustare: Sindromul de burnout- definiție, cauze și tratament

“Îmi amintesc și acum- după o săptămână de alergat non-stop, într-o după-amiază, primesc un telefon. Una dintre  doamnele care se ocupau de  îngrijirea clienților noștri (persoane vârstnice) era extrem de neliniștită pentru că beneficiara refuzase constant mâncarea în acea zi. De asemenea, cerea insistent să o vizităm imediat eu sau șeful meu. Așa că, nemâncată și obosită cum eram (și însărcinată pe deasupra) am mers,  și într-un final, după o luuungă discuție  am ajuns la un compromis cu clienta.

Nici nu am ieșit bine din bloc, că din urmă mă prinde doamna care se ocupa de îngrijirea vârstnicilor- care, evident avea nevoie să defuleze toate frustrările acumulate. Am ascultat-o activ și am încercat să îi ofer tot suportul de care avea nevoie. La finalul zilei, eram atât de obosită, frustrată și deshidratată încât abia am reușit să găsesc stația de autobuz… ” (poveste reală din experiența proprie)

Se știe că a lucra cu oamenii implică un efort deosebit de mare, iar asistentul social nu face excepție de la categoria profesioniștilor cu un risc crescut de a dezvolta sindromul de burnout. Cunoscut și sub denumirea sindromului de epuizare profesională, deși este un fenomen  frecvent, este relativ puțin adus în discuție în rândul asistenților sociali români.

 

 

Definiție

În psihologie, sindromul de burnout sau sindromul epuizării profesionale  definește o stare de epuizare, atât fizică cât și psihică caracterizată prin sentimente de disperare, epuizare emoțională, copleșire, care apar în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. De asemenea, se schimbă și sentimentele față de clienți –  apar pierderea interesului, a compasiunii, sau a satisfacției muncii depuse. (definiție preluată de aici)

 

 

Mod de manifestare

Jade de Saussure, coordonator de program la New York’s Fordham University  afirmă că printre consecințele burnout-ului se numără:

  • anxietate
  • depresie
  • furie și iritabilitate
  • probleme de sănătate de lungă durată
  • relații problematice
  • dificultăți cu colegii
  • productivitate și performanță scăzute
  • scăderea stimei de sine
  • creșterea sentimentului de incompetență.

Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale sindromului de stres post-traumatic: vise supărătoare, gânduri intruzive despre evenimente traumatizante, hiper-vigilență sau evitarea  lucrurilor care îi aduc aminte de traumă. Acest stres traumatic apare drept consecință a lucrului cu victime ale unor traume și conduce la o viziune  modificată asupra lumii și la perturbarea ideilor  în ceea ce privește siguranța, încrederea, controlul și intimitatea. (mai multe informații găsiți aici)

Modul în care stresul este procesat determină cantitatea de stres resimțită și poate indica, cât de aproape de burnout este o persoană.

 

 

 

Cauze

Printre cauzele burnout-ului se numără diverse  aspecte referitoare locul de muncă: mediu de lucru stresant, periculos, lipsa suportului, lipsa unor relații de respect în cadrul echipei, nivel scăzut de salarizare, program prelungit sau în ture, sarcini extrem de solicitante, responsabilitate ridicată, frustrări legate de discrepanța dintre realitate și expectanțele legate de job.

 

 

Tratament

Tratamentul ar trebui să aibă în vedere 2 componente – vindecarea și energizarea.

Prima dintre acestea –vindecarea presupune satisfacerea nevoilor  fizice, emoționale și mentale de bază. Astfel, pe lângă suficient somn, mâncare hrănitoare și exerciții adecvate este necesar să apelezi pentru sprijin la persoane de încredere, și să îți asculți  propriul organism atunci când îți spune să o iei mai  încet, si să nu te forțezi până la epuizare totală.

Un alt lucru important în strânsă legătură cu cele de mai sus  este să înveți când să spui nu. De prea multe ori, din teama de a nu dezamăgi (beneficiari, colegi sau șefi) acceptăm sarcini prea multe sau aproape imposibil de realizat. Astfel, ne supraîncărcăm programul, ajungem să facem foarte des ore suplimentare și nu ne mai rămâne timp nici pentru satisfacerea nevoilor bazale (hrană, somn etc.).

Cea de-a doua componentă- energizarea presupune să descoperi lucrurile care îți aduc  împlinire și fericire în viață. Descoperindu-le și punându-le pe primul plan îți vei dezvolta o protecție puternică împotriva burnout-ului.

 

 

 

Concluzii

Cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru a trata sau a preveni sindromului de  burnout sunt:

  • să dezvolți obiceiuri sănătoase
  • să creezi legături puternice
  • să trasezi limite clare
  • să ceri și să accepți ajutor
  • să găsești modalități de a te centra pe tine însuți/însăți
  • să-ți controlezi tendințele perfecționiste
  • să fii conștient de ceea ce ești capabil omenește să faci (mai multe detalii găsiți aici).

Marele risc este faptul că de multe ori, nici nu ne dăm seama că suntem la un pas de epuizare. Dacă vreți să aflați cam în ce stadiu de oboseală profesională sunteți, puteți consulta  acest chestionar.

Așa cum v-am povestit, am simțit pe propria piele cât de greu este să ajungi într-unul dintre stadiile epuizării și nu este de glumit.

 

 

Foto titlu: Asistent social obosit, by Thought Catalog on Unsplash

 

 

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

4 thoughts on “Între epuizare și frustare: Sindromul de burnout- definiție, cauze și tratament

Lasă un mesaj :)

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: