Cunoaște-ți drepturile! Nu deveni o victimă a violenței în familie!

Campania „Violența nu e o soluție! continuă și astăzi v-am pregătit un articol cu totul deosebit. Am rugat-o pe doamna avocat Iulia  Dumitru să ne vorbească despre drepturile  victimelor violenței în familie, iar aceasta a avut amabilitatea să pregătească un material interesant și util pe care îl puteți citi în rândurile care urmeză:

Deși, ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional, în prezent, violența în familie încă reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.

Din punct de vedere legal, violența în familie a fost definită ca „orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”. (Legea 217/2003)

Mai mult, putem spune că violenţa în familie poate determina  încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale femeii:

  • Dreptul la un tratament verbal politicos, fără umilințe sau expresii jignitoare

Adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare nu este normală, ci este o formă de violență verbală.

  • Dreptul la o viață psiho-emoțională echilibrată

Impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar sunt tot atâtea dovezi ale violenței psihologice.

  • Dreptul la integritate fizică

Vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar sunt semne evidente ale violenței fizice.

  • Dreptul de a dispune  în mod voluntar de propriul corp și de a întreține relații sexuale doar cu propriul consimțământ

Agresiunea sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal nu ar trebui să fie niciodată considerate ceva normal într-o relație, ele sunt forme clare de violență sexuală.

  • Dreptul de a exercita o profesie, de a dispune de banii familiei în mod egal

Interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar sunt forme pe care le ia de nenumărate ori violența economică.

  • Dreptul la o viață socială

Impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar nu sunt altceva decât mărci ale violenței sociale.

  • Dreptul la exercitarea propriei religii/credințe

Subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare  reprezintă forme ale violenței spirituale.

Este important de știut că victima violenţei în familie are dreptul la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale, protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum şi la asistenţă medicală gratuită, în condiţiile prezentei legi, iar dacă este cazul are dreptul și la consiliere şi asistenţă juridică gratuită.

În România, unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt:

Centrele de primire în regim de urgenţă (denumite și adăposturi) sunt unităţi de asistenţă socială, care asigură protecţie, găzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie.

Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistenţă familială atât victimei, cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia, protecţie împotriva agresorului, asistenţă medicală şi îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică şi consiliere juridică, potrivit instrucţiunilor de organizare şi funcţionare elaborate de autoritate.

Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a directorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.

Locaţia adăposturilor este secretă publicului larg.

Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.

Toate adăposturile trebuie să încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală şi psihiatrică. Convenţia se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti sau, după caz, de către consiliile judeţene, precum şi de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privaţi acreditaţi.

 

Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială de tip rezidenţial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică şi psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viaţă activă, inserţia profesională a victimelor violenţei în familie, precum şi reabilitarea şi reinserţia socială a acestora.

Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie vor încheia convenţii cu autorităţile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea şi recalificarea profesională a persoanelor asistate.

Centrele de asistenţă destinate agresorilor sunt unităţi de asistenţă socială care funcţionează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, măsuri educative, precum şi servicii de consiliere şi mediere familială.

Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare acordate prin centrele de asistenţă destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unităţile sanitare cu care s-au încheiat convenţii.

Centrele pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt unităţi de asistenţă socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistenţă socială, consiliere psihologică, juridică, precum şi informarea şi orientarea victimelor violenţei în familie.

Centrele pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei sunt unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare şi educare, asistenţă socială şi un serviciu telefonic de urgenţă pentru informare şi consiliere.

Lista completă pe județe a centrelor și datele acestora de contact o puteți găsi aici.

Doamna avocat Iulia Dumitru  este o persoană extrem de plăcută și deschisă, cu o vastă experiență în domeniul juridic. Personal, a fost o plăcere să colaborez cu dânsa pentru realizarea acestui articol și o recomand cu căldură ca fiind un profesionist serios și implicat în tot ceea ce face.

O puteți contacta și puteți afla mai multe detalii despre activitatea pe care o desfășoară accesând site-ul:  http://avocatiuliadumitru.ro/. De asemenea, puteți citi o serie de articole extrem de interesante  din domeniul juridic pe blogul acesteia.

Photo titlu by Mariana Vusiatytska on Unsplash

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

2 thoughts on “Cunoaște-ți drepturile! Nu deveni o victimă a violenței în familie!

  1. Buna seara,
    Cu scuzele de rigoare,daca aceste drepturi ale femeii in familie ar fi cu adeverat sprijinite si femeile maltratate fizic sau psihic ar fi sustinute ,ajutate si indrumate,cu adeverat si in timp real,eu,acum,ar trebui sa-mi tin copilul in brate nu sa plang in fata pozei,pentru ca am ales,,dreptul la viata”!!!
    Multumesc pentru atentie!

    1. Buna seara,

      Nu aveti de ce sa va cereti scuze, sunt perfect de acord cu dumneavoastra. De prea multe ori, legea garanteaza drepturile femeii doar in teorie, iar atunci cand trebuie aparate in mod concret apar tot felul de probleme…Imi pare foarte rau pentru situatia prin care ati trecut si treceti….Multa putere!

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
%d bloggers like this: